Alegem cateodata sa fim spectatori la teatrul vietii noastre, sau alegem sa ne implicam, sa facem parte din piesa.
N-am inteles niciodata oamenii care doar privesc, care accepta ce li se ofera, care iau decizii impuse de altii, care asteapta bagari de seama...oameni care nu se implica in nici un fel de actiune. Oameni care stau pe margine si privesc cum viata lor este condusa, bine sau rau, de altii. N-am inteles nepasarea lor. Poate ca-i mai usor asa...sa nu-ti asumi nici o responsabilitate doar pentru ca decizia luata n-a fost a ta. Oare cum o fi sa nu-ti pese de nimic si sa primesti totul....sau poate nu.
Sa treci prin viata ca un bou.
Si mai sunt...restul...care lupta, care chiar daca n-au iesit invingatori au satisfactia ca macar au incercat si uite cum se pot bucura de un esec. Trist nu?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu