marți, 26 februarie 2008

Decor de doliu

E greu sa constientizezi ca cineva drag tie poate murii, iar cand iti e si ruda, parca n-ai vrea sa-i accepti moartea, oricat ar fi el de batran, a fost odata tanar si a trait si a simtit poate mai mult decat tine. Cand vezi o batranica cu lacrimi in ochi ca-si plange sora cu care a vorbit in urma cu o ora, ti se rupe sufletul si n-ai sti ce sa-i faci decat sa o privesti si sa gandesti ca intr-o zi oarecare peste un oarecare timp nici macar ea nu va mai fi. Si-ti vin in minte fel si fel de ganduri si-ti vin in ochi cateva lacrimi si parca-ai plange pentru ea. E dureros sa sti ca la un moment dat, o persoana langa care ai trait o viata, dispare. E greu sa-ti vezi copilaria trecand prin fata ochilor, sa te gandesti la mama si la celelalte surori care nu sunt nici ele azi. Si tu ca ca om, sa-i asculti ridurile si batranetea si sa-i vezi ochii si obraji uzi de amintiri si sa-i vezi mainile pe care si le freaca in nestire de parca in ele ar sta puterea ei. Sa o iubesti pe batranica aceea care-ti sta in fata si plage si sa n-ai nici o putere, nu cunosti ajutor.
In fata mortii toti plecam capul.

Niciun comentariu: